Demisia teatrală a parlamentarilor PSD și USR-PLUS, speculată de cele două partide în context electoral

PSD și USR-PLUS sunt într-o cursă contracronometru pentru mobilizarea propriilor alegători. Speriați că tema pandemiei a eliminat orice competiție politică, cele două partide fac gesturi disperate pentru a intra în atenția publică. 

Ultimul exemplu este inițiativa USR-PLUS ca parlamentarii săi să-și dea demisia din Parlament pentru a nu beneficia de pensii speciale, gestul fiind unul la unison cu cel anunțat ieri de președintele PSD, Marcel Ciolacu.

O inițiativă strict de imagine

Ambele poziționări sunt, mai curând, unele teatrale, deoarece ele nu rezolvă problema în sine – menținerea pensiilor speciale atât pentru parlamentarii care își vor încheia actualul mandat, cât și pentru cei care vor face parte din viitorul Legislativ. Practic, avem de a face cu o temă speculată în context electoral, pentru mobilizarea propriilor alegători. 

Problema pensiilor speciale ar fi putut fi soluționată foarte simplu prin abrogarea a două articole din Statutul deputaților și senatorilor. PSD nu și-a dorit cu adevărat acest lucru, dar fiind conștient de faptul că viitorul Legislativ va elimina pensiile speciale pentru parlamentari a decis să intre în jocul electoral propus de USR-PLUS. 

La rândul său, USR-PLUS a înțeles și el că problema pensiilor speciale va putea fi rezolvată de către o nouă majoritate de dreapta formată în jurul PNL și a decis să facă mutarea înainte de alegeri, încercând să profite și electoral de această acțiune. 

PSD și USR-PLUS, speriate de sondaje

Inițiativa anunțată de cele două partide, care a generat deja atâta vâlvă pe spațiul public, pare să aibă două explicații electorale. Pe de o parte, PSD și, mai ales, USR-PLUS, nu au convins până acum cu nicio temă de campanie. Fără aceste teme, electoratele celor două partide nu au în momentul de față suficientă combustie pentru a se mobiliza și a ieși la vot. 

Pe de altă parte, inițiativa poate fi explicată prin prisma cercetărilor sociologice, ambele formațiuni situându-se în prezent sub propriile ambiții în sondajele de opinie realizate. Astfel, PSD a căzut mult sub rezultatul votului de la locale, iar USR-PLUS nu a ajuns la intenția de vot care să-i permită un șantaj la adresa PNL într-o eventuală alianță de dreapta.

Deși USR-PLUS a vorbit prin liderii săi că formațiunea se situează în prezent în jurul a 23%, acest scor este unul puțin probabil, în condițiile în care Alianța a obținut la locale sub 10% pe vot politic. Așadar, fără un ”stimulent” de campanie, USR-PLUS riscă să intre în Legislativ cu un număr mic de parlamentari. 

Un potențial joc în doi?

De remarcat faptul că, dincolo de competiția electorală dintre USR-PLUS și PSD pe subiectul pensiilor speciale, cele două afișează o poziție complementară pe o seamă de subiecte. Astfel, și USR-PLUS și PSD susțin eliminarea taxelor pe salariul minim, dar și alte măsuri de guvernare. De asemenea, cele două formațiuni se tatonează reciproc și la nivel local, acolo unde primăriile controlate de USR-PLUS realizează alianțe mai mult sau mai puțin la vedere cu PSD. 

Miza acestui joc se pare că este posibilitatea realizării unei guvernări comune. PSD își dorește o alianță cu USR-PLUS pentru că înțelege că altfel nu va putea rămâne la guvernare în mandatul 2020-2024, mesajele lui Klaus Iohannis fiind cât se poate de explicite în acest sens. USR-PLUS, de cealaltă parte, ia în calcul o alianță cu PSD pentru că doar în această ecuație ar putea obține funcția de prim-ministru, pe care Dacian Cioloș și-o dorește atât de mult. 

<span>%d</span> bloggers like this: